Taxonomie

Descoperirile paleontologice plaseaza aparitia albinelor solitare in urma cu 50-25 milioane de ani,iar a elor care-si fac rezerve de hrana,in urma cu 20-10 milioane de ani.

Omul vremurilor indeparate,in cautarea hranei energetice,omora albinele si le lua mierea,iar apoi a inceput sa le faca adaposturi primitive. Rasele de albine principale
Albina indiana uriasa- are cele mai mari dimensiuni corporale(dintre albinele europene) si poate zbura pana la 2.000m inaltime.onstruieste un singur fagure(pe crengi),cu celule de dimensiuni egale,unde poate depozita pana la 35kg de miere.Nu are valoare economica deoarece este o rasa salbatica si nu se poate adapta la stup.

Albina pitica galbena-traieste in acelari areal ca si albina indiana uriasa(Filipine,Celyon,s.a.),are cele maimmici dimensiuni,singurlu fagure avand 15 cm si in el inmagazinea 500g de miere.Specia este foarte blanda,dar lipsita de valoare economica.

Albina indiana-este mai mica decat albinele melifere(combinate) si traieste in China,India si japonia.Construieste pana la 12 faguri in scorburi sau stupi primitivi si imagazineaza pana la 4 kg miere.Ele sunt blande,insa au valoare economica doar locala.

Apis mellifear-este raspandita pe toate continentele,este exploata in stupi dezvoltati si are o valoare economica mai mare deoarece are instinctul de a aduna multa miere.

Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii mari de temperatura si vanturi puternice.
Din punct de vedere taxonomic, sunt acceptate pentru albina noastra, cinci zone bioapicole principale (de referinta):

• Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta);
• Zona colinara subcarpatica;
• Campia Vestica (inclusiv Banatul);
• Podisul Transilvaniei;
• Podisul Moldovei.

Subiect Apis mellifera: